Ceea ce era de așteptat, iată că s-a întîmplat. Traian Băsescu a reintrat în politică așa cum a știut el să facă politică în ultimii 20 de ani. Și anume pe ușa din dos a PMP și călcînd pe cadrave. Iar acum s-a întîmplat să fie cadavrul politic al Elenei Udrea, de care Băsescu s-a lepădat ca de-o parașută penală.
Atmosfera de la PMP, atît cît a transpirat la TV, a fost una care stîrnește nostalgii din cele mai perverse. Congresele PCR parcă erau mai puțin entuziaste și pupincuriste ca cel PMP. Băsescu a fost primit ca un mesia politic de gașca aia de politruci ratați, care au înțeles totuși că prin ei înșiși n-au nicio șansă să pună vreodată mîna pe ciolan.
“Sper ca Elena Udrea să arate că e cinstită” și “Sper ca Elena Udrea să dovedească că e nevinovată”, a spus la un moment dat al lungului (se vedea că Băse era nevorbit la TV) său discurs Băsescu.
Păi ce să însemne oare asta? Nu poate fi decît o explicație previzibilă. Băsescu o sfătuiește public pe Udrea să facă ciocul mic în ceea ce-l privește și să se ducă ca cinstita (s-ar putea citi ca tîmpita) la pușcărie. Și cred că mai înseamnă și faptul că Băsescu e hotărît să n-o viziteze pe Udrea la tubulatură și nici n-are de gînd să-i trimită pachețele.
În rest, Băsescu a avut o atitudine de bunicuț sfătos și le-a vorbit PMP-iștilor ca unor retardați, trasîndu-le cîteva linii călăuzitoare, niscaiva priorități și cîteva idei cu pretenții de soluții salvatoare. La ieșire ziariștii s-au călcat în picioare pentru a-i smulge o declarație lu Băsescu. Semn că așa expirat cum e Băse încă mai face audiență, dar și că de acum încolo circul a revenit în viața politică de la noi.