Vă mai aduceţi aminte de Daniel Tudorache? Este fostul comisar şef al Gărzii de Mediu Galaţi, cel care a devenit oarecum celebru după ce, în vară, a aplicat nu mai puţin de patru amenzi nesimţiţilor de la ArcelorMittal, în valoare totală de 7,5 miliarde de lei. El a fost imediat schimbat din funcţie, pentru că a avut tupeul şi neobrăzarea să se ia de viaţa celui mai mare poluator din Galaţi, scandal despre care am scris la vremea respectivă aici, pe antidotul.ro. Astfel, în data de 21 iulie, postam pe antidotul.ro un interviu cu Daniel Tudorache, în care acesta îi acuza pe deputaţii gălăţeni Dan Nica (PSD) şi Victor Paul Dobre (PNL) că se află în spatele demiterii lui şi spunea că se mai gîndeşte dacă va accepta sau nu oferta făcută de şeful Gărzii Naţionale de Mediu, de a merge să lucreze la Bucureşti, în cadrul Corpului de Control al GNM. Oferta în sine suna a promovare, dar, în acelaşi timp, părea şi o tragere pe linie moartă a comisarului care a dat două palme cu piciorul lu’ nenea ArcelorMittal.
Miercuri, 1 octombrie, l-am sunat pe Daniel Tudorache, să aflu dacă a plecat sau nu la Bucureşti. Iată dialogul:
Grosu: Vă salut, domnule Tudorache. Pînă la urmă aţi acceptat să plecaţi la Bucureşti?
Tudorache: Da, sînt la Bucureşti, la Corpul de Control al Gărzii de Mediu, de la jumătatea lui august.
Grosu: Deci v-aţi dat cu ursul, aţi acceptat să vi se pună botniţă…
Tudorache: Nu, nici vorbă. Eu nu văd lucrurile în acest fel. Faptul că sînt la Bucureşti nu mi-a adus nici un avantaj în plus faţă de cele pe care le aveam şi în Galaţi. Nu mi s-a dublat salariul, nu am primit vreo primă de instalare…
Grosu: Şi-atunci de ce aţi plecat la Bucureşti?
Tudorache: Am zis să încerc şi altceva, să văd cum este…
Grosu: Fiind în Corpul de Control, mă gîndesc că puteţi amenda orice societate din ţara asta, care nu respectă regulile de mediu, nu-i aşa?
Tudorache: Da, aşa este.
Grosu: Păi, şi pe ArcelorMittal de ce nu aţi venit să-l amendaţi, că doar nu credeţi că au îndreptat situaţia dezastruoasă din vară.
Tudorache: Există oameni în Galaţi, care au atribuţii în acest sens, care pot controla oricînd combinatul…
Grosu: Văd că evitaţi răspunsul.
Tudorache: Nu, nici vorbă, dar chestia este că aici, la Bucureşti, am alte sarcini, alte obictive de care trebuie să mă ocup.
Grosu: E, haideţi că ştiţi şi dumneavoastră că v-au momit cu acest mare post la Bucureşti, ca să vă liniştească definitiv.
Tudorache: Eu sper să apuc ziua în care să merg din nou în control la ArcelorMittal Galaţi şi să văd dacă au făcut lucrurile pe care s-au angajat să le facă în vară, iar dacă nu le-au făcut, atunci să-i amendez. Apropo, de Ziua Porţilor Deschise la ArcelorMittal, propunere cu care am venit eu, au mai zis ceva?
Grosu: Această zi nu va veni niciodată!
Tudorache: Ştiţi cum se spune: niciodată să nu spui niciodată…Vroiam să vă spun însă o chestie. La discuţia pe care am purtat-o în vară, cînd m-aţi sunat pentru interviu, am acuzat pe nedrept două persoane politice că au fost implicate în demiterea mea…
Grosu: Vă referiţi la Nica şi Dobre?
Tudorache: Da. E, vreau să vă spun că aceste persoane nu au avut legătură cu ce s-a întîmplat şi că sînt nişte persoane onorabile…
Grosu: Haideţi, domnu’ Tudorache, dacă aţi ajuns să spuneţi că Nica şi Dobre sînt băieţi de treabă…
Tudorache: O spun, căci cred că mai sînt şi alte persoane care ascultă acum ce vorbim noi şi e mai bine să afle lucrurile aşa cum le-am spus mai înainte, m-aţi înţeles?
Grosu: Cine ascultă, dobitocii din SRI?
Tudorache: Nu ştiu, dumneavoastră sînteţi jurnalist şi cred că ştiţi mai bine decît mine…
Deşi a negat că din marele războinic a devenit un biet mieluşel, fostul comisar şef Daniel Tudorache mi-a părut extrem de schimbat, iar acest lucru poate fi constatat din tonul său. Doamne-fereşte, nu îl condamn pe Tudorache că s-a dat cu ursul de la Mediu, dar măcar putea să recunoască bărbăteşte că a fost şi el înghiţit de sistem.