Cum închide gura Protecția Copilului asistenților personali ai copiilor cu dizabilități
Ce e confidențial și ce nu?
Protecția Copilului din București a găsit o metodă de a pune călușul în gură asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Noi am mai scris despre aceștia și cum le sunt încălcate drepturile. Un astfel de asistent își îngrijește propriul copil, care sub nicio formă nu se poate descurca singur.
Un asftel de asistent, reamintim, nu beneficiază de spor de periculozitate (deși poate îngriji, spre exemplu, un copil cu afecțiuni psihiatrice) și nici de vouchere de vacanță. Acest asistent este plătit cu salariu minim, pentru opt ore, iar după cele opt ore devine doar mamă. Jobul de fapt este de 24/24, în mod real.
Revenind la contractul de confidențialitate pe care l-au primit să il semneze, de la DGASPC București, este de-a dreptul aberant. Conform acestui document, angajatul (asistentul personal) desfășoară o activitate în favoarea angajatorului (Protecția Copilului). Nu știi dacă să râzi sau să plângi la citirea acestei aberații. Asistentul personal își îngrijește propriul copil, nu lucrează în favoarea angajatorului.
Când ajungem la partea care descrie ce i se interzice asistentui personal să divulge, este ceva de noaptea minții. DGASPC București stabilește de la sine putere că informații care legal au caracter public devin confidențiale. Că așa vor ei, na. Cine să îi oprească?
”Informațiile confidențiale includ, de asemenea, informații în formă tangibilă sau intengibilă, care ajung la cunoștința Angajatului și care se referă la și/sau includ politica sau practicile de management ale Angajatorului, organigramă, date tehnice, metode administrative sau tehnice, informații financiare, parole de acces la baze de date de orice natură… În plus față de cele menționate mai sus și acelea cărora Angajatorul înțelege să le acorde un asftel de caracter…”
(Acord de confodențialitate angajați – DGASPC București, sector 4)
Ce e confidențial și ce nu? Ce vrea Protecția Copilului să fie!
Cu alte cuvinte, organigrama, spre exemplu, informație publică stabilită prin Codul Administrativ, devine informație confidențială, deși legal este prevăzut a fi afișată de orice instituție publică. Și din categoria informațiilor financiare există obligația transparenței (rapoarte de venituri și cheltuieli, achiziții publice, etc). Deci prin ce magie le face Protecția Copilului confidențiale rămâne un mister. În afară de încălcarea legii, firește.
Parole de acces la ce baze de date? Asistentul personal lucrează acasă la el. Acolo își îngrijește copilul și nu are acces la nicio bază de date. Ca să nu mai vorbim de faptul că pe la Protecția Copilului șefa supremă e hârtia, nu suportul electronic.
Și ca să încheiem cum se cuvine, Protecția Copilului își rezervă dreptul, prin acest document de a transforma în informație confidențială ce vor mușchii lor. Chiar dacă sunt informații publice prin natura lor.
Desigur că nu s-a sesizat nici un organ de control asupra acestei situații și a ilegalității sale. Să sperăm că cineva abilitat va vedea acest articol și va face ceva verificări.
Până atunci, știți vorba: ciocul mic și confidentialitate maximă!