Uite că aproape era să uităm că se împlinesc 8 ani de cînd noi ăștia de la antidotul.ro stresăm pe unii și pe alții, iar din an în paști mai și lăudăm pe cine merită lăudat. Asta e, cu lăudatul e mai greu că nu prea avem materie primă.
Acuma, nu e cazul să vă înghesuiți la urări, că de, vorba colegului Iulian Grosu, nici anul ăsta nu dăm de băut. Deci se reportează cum ar veni. Despre ce am făcut noi în tot acest timp n-are rost să hermeneutizăm online. Importanta rămîne certitudinea că o voce critică face, atunci cînd ești deschis la minte, cît o mie de limbi în cot. Iar noi cam de la asta ne-am pornit, să scriem și să criticăm, pînă s-o mai schimba ceva în bine în orașul ăsta nenorocit de politicieni și alți mafioți.
După atîta timp, ca să fiu sincer cu voi, am un singur regret: anume că antidotul.ro a purces în ființă, a dat contact cu aerul viciat de vremuri și alte comunisme, fix în aceeași zi în care își sărbătorește ziua de nastere Ion Iliescu. Știu, e puțin rușinos, dar vorba evreului: nimeni nu-i perfect. Dar uite că am viețuit și cu stînjeneala asta, în ciuda unora care ne-au pus piedici din orice poziție, consolîndu-ne că am pus și noi măcar unghia mică la efortul de a pune la zid pe băieții ăștia care timp de 26 de ani ne-au furat/distrus din toate pozițiile.
Ar fi și o concluzie. Toți acești ani ne-au cam făcut să pricepem un lucru. Fără DNA, noi cam scriem aproape degeaba! Deci și noi suntem fani Codruța!
8 ani de antidotul!
Partajează
