Biserica Ortodoxă Romînă (BOR) a decis să permită preoţilor să candideze la alegerile următoare. Cică doar ca independenţi şi nu din partea unui partid politic. Aşadar, “consilierii Domnului” vor să devină “consilieri locali”. Dar pentru asta mai au nevoie şi de acordul episcopului. Să ne înţelegem, nu avem nimic împotriva Bisericii, ceea ce nu ne împiedică să criticăm unii funcţionari vremelnici, purtători ilegali de patrafir, care au pătruns cu japca în Trupul lui Hristos. Eu cred că ideea proaspăt unsului PF Daniel de a da liber preoţilor în mocirla jegoasă care se numeşte eufemistic politică va avea un efect de bumerang. De ce a simţit BOR că are nevoie acum de mai multă putere pămînteaască? Asta la nici patru ani de cînd mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a fost principalul rival al lui Daniel la scaunul de patriarh, reuşise să impună neamestecul preoţilor în viaţa politică. Toate acestea se petrec în condiţiile în care oricum Biserica a ocupat locul privilegiat al singurei instituţii de după 1989, care nu s-a reformat şi care şi-a păstrat intactă invulnerabilitatea. Dar să vedem cum a motivat Sfîntul Sinod această mişcare strategică. Cică din postura de consilieri locali preoţii ar putea fi la curent cu problemele sociale ale comunităţii. Aiurea. E vorba de putere, iar puterea, domnilor, duce în mod irefutabil la corupţie. Ar mai fi de spus faptul că istoria ne învaţă că ispita politicului asupra preoţilor a avut mereu ca singur rezultat slăbirea bisericii ca instituţie. Şi cele sfinte cui le lăsaţi, bre?
