Aștept cu nerăbdare momentul în care Bute se va apuca în sfîrșit de boxat. Serios acum, meciul lui Bute cu Magee a fost unul extrem de modest. Iar talibanilor care au căzut pe spate în urma prestației lui Bute le recomand călduros să caște urechile la ce a spus Stephane Larouche (n.a. antrenorul lui Bute), imediat după meci. “Nu a fost cea mai bună evoluţie, însă aceasta va veni la meciurile mai importante.”
Nu mă pot hotărî ce m-a enervat mai mult azi dimineață la 5, cînd m-am trezit să văd meciul. În primul rînd m-au scos la pensie reclamele tîmpite (n.a. mă mir că n-a fost și una la pate de ficat, ar fi cadrat bine, nu?) care durau mai mult decît pauza dintre reprize. Cam cît de idioți pot să fie ăștia de la B1 TV de nu nimereau butoanele și furau cîte 10-20 de secunde din cîte-o repriză pentru că așa li se scula lor, de la Entran forte probabil, sau cum se cheamau prostiile ălea de pastile pentru putut. Adică dai o căruță de bani să transmiți celebrul meci, te lauzi trei secole cu povestea asta și nu nimerești să dai reclamele între reprize? Superprofesionist n-am ce zice…
Apoi. A fost enervant de greu de suportat comentariul celor doi sau trei specialiști în coride (n.a. Mihai Leu nu se pune la faza asta), pentru că băieții se pricepeau la orice numai la box, nu.
Dar adevăratul șou a venit taman de la Pechea. Comentariile cretinoide ale reporterului B1 TV, trimis să ”ia impresii la cald” de la casa lu părinții lui Bute, mi-au alungat total somnul. De fapt, cred că aș fi în stare să mă trezesc în fiecare zi la cinci dimineața pentru așa ceva.
Transmisia de la Pechea a început în forță, reporterul punînd întrebări fundamentale de genul: ”Ce părere aveți despre fiul dumneavoastră?”. Apoi, au urmat comentariile ”fraților mamei lui Bute” pentru ca pe final să vină concluzia metafizică: ”Dacă mama lui Bute nu ar fi existat, atunci noi nu am mai fi avut campionul de azi.” Logic, nu?
Noroc că există mama lui Bute!
-->