Politrucii care alcătuiesc viaţa politică gălăţeană sînt, cu mici excepţii, cam aceiaşi. De 20 de ani, cu prilejul alegerilor şi nu numai, vedem aceleaşi mutre sinistre, aceleaşi feţe îndobitocite de dorinţa de a parveni. Indivizi care au adus hoţia, şpaga, şmenul sau interesul la nivel de virtuţi existenţiale.
Treptat, Galaţiul a căpătat chipul celor care l-au păstorit. Ne-am umplut de garaje şi de magazinele de la parter. E inutil să spun că nu avem parcuri, nu avem aer curat, nu avem unde să facem sport, unde să ne distrăm, unde să evadăm. Treptat, Galaţiul a devenit o puşcărie modernă, fără gratii.
Şi totuşi ne putem mîndri cu ceva. Recent l-am auzit pe viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, într-o emisiune TV, spunînd că Galaţiul stă bine cu gunoiul. Nu e vorba că am avea un oraş curat. Nici vorbă! Numai că, datorită unei investiţii din fonduri europene, peste cîteva luni Galaţiul va avea o groapă de gunoi care va respecta toate standardele UE.
Deci putem spune că am intrat şi noi în rîndul lumii civilizate: avem o groapă de gunoi modernă! Mai rămîne restul! Adică noi şi visurile noastre.
